Sixth Schedule Amendment : MADC châta aly kaw muarua n'awpa a y ma?
Lok Sabha atlyhna vaw y awpa saipâpa ta India Maw-nochhi liata Tribal chyhsazy sydie achhuahna châ thei awpa ta, Central NDA sawhkhâ chata India Maw-nochhi liata Autonomus District Council 10 zy hnohta biehneina lai viapa pie awpa cha â pyh haw.
Union Cabinet chata he chôchâh, India Maw-nochhi liata Sixth Schedule Area-zy hnohta biehneina lai viapa pie awpa he zâhnia târi 23.1.2019 khata â pyh tahpa North-East Today chata a palâsa.
He Sixth Schedule taopathi awpa liana heta Finance Commission cha hmahsiena raihriana châta ADC zy lâta sôhthih piepapuana kyh liata biehneina zydua piepa a châ aw.
He Sixth Schedule Amendment heta sawhkhâ depertment (Subjects) 30 - Public Works, Forests, Public Health Engineering, Health and Family Welfare, Urban Development and Food and Civil Supply zy cha Karbi Anglong Autonomous Territorial Council and Dima Hasao Autonomous Territorial Council, Assam zy hnohtaa piechhi hra aw.
Union Cabinet atyuhpahmaohpa biepuapa chata, “Cabinet atyuhpahmaohpa chata India Constitution liata Article 280 nata Sixth Schedule taopathi awpa cha a pyh ta. He Sixth Schedule taopathina liata peimawh chaipa cha Assam, Meghalaya, Mizoram nata Tripura liata ADC zy ta sôhthih kyh liata nata biehneina (Financial Resources & Powers) lai viapa hneina kyh liata châ aw ta, he heta daihti vâropi tawhta India Maw-nochhi chyhsazy khona hlao a patloh ha bâ aw,” tahna a châ tahpa palâsapa a châ hra.
Home ministry tawhta biepuapa chata he Bill he Parliament Session vaw y awpa liata phaw awpa ta a hnabeiseihpa a châ tahpa a palâsa hra.
He Sixth Schedule Amendment heta Village municipal council hnei awpa chôchâh palâsapa ta, zawpi ryureina a thaby tawhta hnei awpa cha a pachâ peimawh kaw.
Village Council-zy cha ama biachhôh liata Economic development nata Social justice - agriculture, land improvement, implementation of land reforms, minor irrigation, water management, animal husbandry, rural electrification, small scale industries nata social forestry liata hmahsiena châta plan taona kyh liata biehneina laipa a pie ha bâ aw.
Assam, Mizoram nata Tripura zy liata Village Council atlyhna liata seat 3 liata seat 1 cha chanôzy châta sopa châ aw ta; Autonomous councils liata nominated seat 2 chhâ chanô châta sopa a châ bâ hra aw.
State Election Commissions siepahliepa ta Autonomous councils, village nata municipal council liata atlyhna siekheipa a châ aw.
He hleikhôna heta Anti-defection dâh chhao sopa a châ hra aw.
He Amendment heta Sawhkhâ kôpipa ta Assam and Meghalaya, United People’s Democratic Solidarity (UPDS), Dima Halam Daogah (DHD) nata Achik National Volunteers’ Council (ANVC) zy nahta Memorandum of Settlements ama ropa hlao a patloh aw tahna a châ.
He Amendment heta ADC a châ tyhpa zy cha he hawhna heta ama moh a panano aw - Karbi Anglong Autonomous Territorial Council (KAATC), Dima Hasao Autonomous Territorial Council (DHATC), Garo Hills Autonomous Territorial Council (GHATC), Khasi Hills Autonomous Territorial Council (KHATC), Jaintia Hills Autonomous Territorial Council (JHATC) and Tripura Tribal Area Autonomous Territorial Council (TTAATC). He liana heta MADC, LADC nata CADC amâ hlao leipa alyu kaw.
Provision hluh viapa – Village Council Atlyhna, Chanô seat Reserved awpa tahpazy khi atahmâ ta eima hmâ ngâhaipazy sai ama châ. A peimawh chaipa cha Teritorial Council lâta miah ama soh hr’awpa ma? Assam, Meghalaya nata Tripura liata ADC zy deita ma ama soh aw?tahpa khi a châ.

No comments